Grădinile
Senatului
Robert Marius Cazanciuc
Președintele Senatului, ad interim
Bucureștiul anilor ceaușiști a fost caracterizat de schimbări majore în arhitectura și locuirea urbană, dictate de factori politici care au determinat modificarea întregului complex socio-economic al orașului. Cartiere întregi au fost demolate, comunități de oameni strămutate și puține obiective de patrimoniu imobil au fost păstrate prin translatare.
Proiectul Grădinile Senatului – Memorial Uranus reprezintă un omagiu, adus de Senatul României unei întregi comunități urbane care continuă să aparțină Bucureștiului.
Ne-am dorit ca povestea vechilor străzi, case și biserici să fie recreată sub forma Grădinilor, care oferă o reprezentare vizuală a trăsăturilor locative de altădată, prin legătura cu trecutul.
Vă adresez invitația să redescoperim frumusețea caselor și bisericilor dărâmate, integrate acum sub forma enfiladelor de grădini, ca simbol viu al vechiului cartier Uranus ce a lăsat loc Palatului Parlamentului.
Repere istorice și urbanistice
01
Dealul cu vii zis “al doctorului Spirea” (sau al Spirii) semnifica atât tradiții bahice, cât și creștinești, această pendulare între dionisiac și apolinic fiind chiar sensul existenței noastre. “Tabula rasa” practicată de “specialiștii” regimului comunist în timpul dictatorului Ceaușescu, a distrus atât relieful natural, cât și sute de ani de istorie. Biserici, cimitire, chilii, cuhnii, case parohiale, școli și mii de clădiri.
Vestigiile Curtii Arse și ale Arsenalului, fosta închisoare militară, fabrici, prăvălii, mii de alte clădiri, ca și aproape toată vegetația, au fost distruse cu viteza de risipire a fumului!
Dar, în afara raderii construcțiilor, regimul comunist a reușit performanța de a silui și vesteji sufletele a mii de bucureșteni locuitori ai zonei. Marcarea principalelor repere istorice – Crucea Mitropolitului Neofit, bisericile Spirea Veche, Sf. Nicolae Alba din Postăvari (localizată în fața intrării în Ministerul Public), Schitu Maicilor (cu Atelierele Patriahiei) – translatat, Curtea Arsă cu subteranele ei, case memoriale (Logofătul Nestor, Aristide Demetriade, Catul Bogdan, Statie Ciortan, etc, semnifică, totodată, marcarea vieților atâtor oameni.
Localizare
Sunt delimitate astfel:
- la Sud de artera Calea 13 Septembrie;
- la Nord de edificiul Palatului Parlamentului României;
- la Vest de aleea de acces către Camera Deputaților și Muzeul Național de Artă Contemporană a României;
- la Est de aleea de acces dinspre Calea 13 Septembrie colț cu Bd. Libertății.
Patrimoniul Cultural-istoric
- Podul Calicilor (Caliței) cu Gura Văii;
- Crucea și Puțul Mitropolitului Neofit al Ungro-Vlahiei;
- vestigiile Curții Domnești Noi, cunoscută drept „Curtea Arsă”;
- o parte din Arsenalul Armatei;
- biserica Spirea Veche;
- Schitul Maicilor cu Atelierele Patriarhiei Române;
- o parte din fostele străzi: Uranus, Militari, Miracolelor, Fenix, Intr. Bagdad, Cazărmii, Intr. Cazărmii, intr. Vitănești, Str. Seneca, Banul Mihalcea, Schitu Maicilor, Maior Constantin Moroiu.
Din acest areal remarcăm ansamblurile de parcelări de locuințe: „Societatea Comunală Locuințe Eftine” din Intr. Vitănești (arh. D. Mohor, c. 1913-15) și Schitul Maicilor (Palas- Mitr. Antim).
Biserica Spirea Veche
Biserica de la adresa str. Uranus nr. 27, aflată la intersecția de la “Niță Stere”, a fost cu greu demolată în 27 aprilie 1984. Biserica avea hramul Sf. Spiridon Vechi și a fost construită începând cu anii 1921-1922, după planurile arhitectului loan D. Trajanescu, în locul unei bisericuțe de sec. al XVII-lea.
Punerea sa la pământ a fost făcută prin mai multe încercări de dinamitare, neputând fi dărâmată cu excavatoarele… Doar câteva vitralii, strănile și icoana de hram a Sf. Spiridon au putut fi salvate, ele fiind duse la Biserica Lucaci din Capitală.
Casa Niță Stere, La Motanul Negru
Una dintre cele mai cunoscute intersecții din cartier era aceasta, locul de întâlnire al străzilor Uranus (în față, cea cu linie de tramvai), Cazărmii (la stânga), Calea 13 Septembrie (la dreapta, cu linii de tramvai ce se bifurcau din Uranus).
În clădirea din centru era restaurantul “Motanul Negru”, cunoscut de locuitori şi drept “cârciuma Niță Stere”, după numele fostului proprietar. Multe amintiri îi leagă pe foştii locuitori de acest restaurant: numeroase petreceri se organizau aici, fiind în proximitatea bisericii Spirea Veche, unde se țineau cununii şi slujbe de botez.
Strada Uranus ducea în față spre Vama Antrepozite, locul pieței de flori de la intersecția cu Rahovei.
Strada Cazărmii
Strada Cazărmii era una dintre cele mai definitorii drumuri din cartier: parcurgea de la est la vest zona, de la relief jos, plat, la unul deluros, neregulat; traseul său era când drept, simplu, când şerpuitor.
De asemenea, pe traseul străzii puteai întâlni istoria arhitecturii acestui cartier: de la case arhaice de secol XVIII – XIX, la clădiri moderniste din secolul al XX-lea. Un rol important în crearea acestui mixt arhitectural a avut-o şi dezvoltarea imobiliară din perioada interbelică, când țesutul oraşului tradițional a cunoscut o creştere a densității construitului. lată în imaginea de sus un exemplu de clădire neoclasică, amplasată la stradă, parte din oraşul vechiului regat. Jos, întâlnim o construcție mai modernă, dar care are linii încă tradiționale ale fațadei, fiind realizată în stil neoromânesc. Clădirea din urmă a fost construită în aceeaşi curte cu prima, în spate. Nevoia de mărire a spațiului locativ se făcea simțită în anii ‘20.
Strada Vitănești
Accesul în str. Vităneşti se făcea din Cazărmii, pe o pantă în urcare. Relativ vizavi de aceasta, se afla intrarea Bagdad.
Strada Vităneşti era o stradă specială din multe puncte de vedere: prin configurația urbană, avea forma rectangulară, cu legătură pe una din laturi spre str. Cazărmii; prin configurația reliefului, strada avea o parte din traseu în pantă, parcelarea pe care o deservea fiind amenajată pe platoul unui mic deal, astfel că unele locuințe de acolo aveau o perspectivă panoramică de sus asupra cartierului; strada era un loc preferat de mulți regizori de film, aici turnându-se numeroase scene.
Construcția imobilelor-tip din această parcelare a început în 1914, aparținând Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine. Proiectul de dezvoltare a zonei se face sub conducerea arh. D. Mohor, care adaptează locuințele-tip unor situații speciale de relief abrupt. Astfel, aceste case sunt mai compacte, completate de o curte minimală în spate.
Schitul Maicilor
La începutul anilor optzeci, odată cu demararea şantierului la Casa Republicii, directorul Institutului Proiect Bucureşti, inginerul Eugeniu lordăchescu a propus salvarea bisericii Schitului Maicilor de la dispariție, prin reamplasarea sa.
Zidurile incintei mănăstireşti au fost sparte pe latura estică, în direcția în care biserica urma să fie translată pe locul de astăzi, în spatele clădirilor din Piața Francofoniei, la capătul de jos al Căii 13 Septembrie.
Descrierea soluției & începutul șantierului
02
Descrierea proiectului
Perspective
Perspectivele Grădinilor SENATULUI sunt foarte largi și, printr-o analogie cu perspectiva narativă, pot fi denu- mite selectiv-omnisciente. Ochiul nu mai percepe verticala ca fiind mai înaltă – metaforic vorbind, autoritatea nu mai este tiranică, dominatoare și cognitiv impenetrabilă.
Fiecare om care intră în grădină își găsește propria interpetare, dar există un fir narativ clar, o intersecție de planuri și un refugiu personal. Există și un teritoriu larg de explorare, de căutare. Geometria grădinii trece de la Euclid la Escher – pliajele interior-exterior, sus- jos, aici-acolo, al meu-al tău fuzionează însă într-un curent mental discret, calm, binestăpânit.
Iluminat
NOCTURN-REPER
Robert Irwin, autorul Grădinii Centrale Getty, are o retrospectivă intitulată All Rules Will Change în care expune lucrări din anii 50, 60, 70. Atunci se schim- bă toate regulile și în spațiul românesc. Se schimbă spațiul la propriu. Irwin reconsideră toate materialele și suprafețele de expresie.
Sculptorul face parte din mișcarea Light and Space: experiența directă nu ține de obiect/subiect și nici de spațiul în care este acesta instalat. Ține de calitatea in- trinsecă a luminii. Lumina care restructurează conștiința este una dintre temele Grădinii SENATULUI.
Sistemul de iluminat menține ideea de experiență unică, de contact personal – de plutire a structurilor vegetale – lumina este un performance continuu. aprinse simul- tan sau alternativ (într-un ritm prestabilit – pentru o percepție digestă, fără nimic stroboscopic), luminile dau la fiecare interval alte contururi, alte impresii.
Mobilierul preia liniile grădinii: este geometric, în volume simple, luminat de jos în sus, plutește.